13 noiembrie 2008

Politica un nou început

Încă din şcoala generală am avut înclinaţie către activitatea de politică. După aproape 17 ani apetitul pentru schimbare si dorinţa de remarcare pe plan politic s-a remarcat în subconştientul meu.

De ce politica? Bună întrebare. De ce nu fotbal, muzica sau teatru?

Începând cu octombrie 2005 de când am terminat facultatea m-am angajat în cadrul Ministerului Afacerilor  Externe. Pentru mine visul devenise realitate, si totul părea că nu este realitate. Am avut onoarea, şi repet onoarea de a lucra ca şi consilier personal la cabinetul unui demnitar, respectiv Secretar de Stat. Totul a fost frumos un an şi jumătate, an si jumătate prin care am fost educat si disciplinat în domeniul diplomaţiei, securităţii şi îndeplinirea angajamentelor asumate faţă de ţară şi instituţia pe care o reprezinţi.

Am fost "destituiţi" prin Ordin de ministru de celebrul Mihai Răzvan-UNGUREANU, o personalitate ieşită din tipare, în ceea ce priveşte diplomaţia românească la nivelul anilor 2005-2007. Domnia sa, deşi este tânăr şi cum lumea îl vede, pentru viitorul României reprezenta cea mai proastă alegere a MAE pentru funcţia de ministru.

Adevărata s-a valoarea s-a concertizat prin gafe uriaşe diplomatice, prin care România, cum ar spune domnul Valeriu Stan de la "Sinteza Zilei", a devenit ţara lui Papură Vodă, în care diplomaţia românescă nu a intrat într-un cot de umbră de foarte mulţi ani ci am reprezentat rebuturile Europei, preşul UE şi miştocăreala SUA. Nu ne-am îndeplinit nici o responsabilitate faţă de organismele internaţionale la care am aderat, NATO şi UE, precum şi faptul că imaginea României s-a stins precum "flacăra de pe cer". La ora actuală, nici o ambasada, nici un consulat românesc nu este în stare de a exercita acţiuni, de a face cunoscută cultura, civilizaţia şi istoria României. MAE a devenit o afacere de familie, iar în cadrul ambasadelor nu suntem reprezentaţi decât de "ambasadori penibili, leneşi, fără activitate politică, economică şi culturală" care sunt plătiţi din banii publici, fără rost.

Cât despre activitatea de promovare a imaginii României, a existat în anul 2005 participarea la "Expoziţia Mondială Aichi, Japonia 2005", prima participare dupa ani buni în care ne-am prezentat onorabil, şi am luptat pentru a face posibilă promovarea imaginii. Cei de la Guvern, care se ocupă de strategii nu sunt înstare de a menţine legături strânse cu BIE (Biroul Internţional de Expoziţii Mondiale). România este membru fondator, dar pe idilii nostri nu îi interesează. De exemplu R.P China a avut 2 obiective majore: Olimpiada si Expoziţia Mondială de la Shanghai 2010. Se aşteaptă la peste 300 milioane de vizitatori. Ce venituri. Se pare că acelaşi om care a luptat în 2005 pentru promovarea imaginii în Japonia, încearcă şi cu China. Să-i urăm succes şi sper din tot sufletul să facă aceeaşi treaba fenomenală pe care a făcut-o în 2005.

Din vara anului 2006, am ajuns în Ministerul de Finanţe şi al Economiei, la cabinetul unui director general, care mai târziu a devenit Secretar de Stat, şi candidează ca senator.

Este foarte tânăr, un om deosebit, cu un caracter puternic, cu o ţinută impecabilă şi o diplomaţie ieşită din comun. Pot să-l numesc tatăl ISPA ( Instrument for Structural Policies for Pre-Accession), este singurul om ce a luptat cu sistemul, precum şi cu birocraţia europeană pentru a atrage cât mai multe fonduri de pre-aderare. Ca în orice stat post-comunist, dai peste tot felul de lichele, oameni care se cred interesanţi şi mai ales mari specialişti în fonduri nerambursabile; este un trend ascendent în cadru ministerelor.

Programul ISPA s-a desfăşurat între anii 2000-2006, iar din 2007-2010 România a primit o derogare din partea UE, pentru o perioadă de 3 ani pentru a cheltui tot cei 2,2 miliarde euro. Momentan s-au cheltuit aproape 1,1 miliarde euro.

Vă daţi seama că după 6 ani România nu cheltuise aproape nici un ban. Prima mare greşeală pe care o va plăti România este cea cu Delegaţia Comisiei Europene, renegată de UE din 2007, prin care s-au făcut o serie de greşeli majore prin care vom plăti cu toţii. Nimic nu este gratis. În anul 2007 România a tras sumele de la CE de 300 milioane euro, şi a contribuit cu 1,3 miliarde. E bine nu? Ce s-ă mai vorbim că proiectele pe transport sun vai de capul lor. Chiar nu vreau să intru în detaliu, că oricum fiecare cetăţean va contribui cu bani din propriul buzunar, pentru greşelile făcute de Delegaţia Uniunii Europene, cei care acum sunt mari directori la firme de consultanţă, zei....
A venit şi anul 2008, noiembrie, România se pregăteşte de primele alegeri uninominale.Dacă vezi ce candidaţia avem, te doare capul: Luminiţa Anghel, Doamne cine ajunge senator sau deputat, un om care habar nu are ce este politica, responsabilitatea, îndeplinirea obligaţiilor faţă de alegători.
Elena Udrea, dacă îi vezi afişul în Dr.Taberei"Vrei metrou votează-mă". Mai bine scria "Vrei parcare cu plată în spatele blocului- Votează-mă". Să le fi văzut cu Porsche Cayenne, şi cum veneau în faţa alegătorului ca ultimele amărâte. Doamne! Atât de retardaţi mintali sunt românii de a crede aceste mizerii. Şi sunt tot felul de specimene, care dacă vorbesc sau comentează un articol din ziar, cred că ştiu cu ce se mănâncă politica. Habar n-au ceea ce este o doctrina, ce însemnă utilizarea banului public. Sper din tot sufletul ca să ajungă în Senat sau în Parlament doar oamenii capabili, iar toţi rataţii s-ă se uite încontinuare de pe margine. Sper.......